Prezentare in PowerP

Prezentare

Imbunǎtǎţirea calitǎţii vieţii bolnavului oncologic prin practica filosoficǎ

 - Descrierea temei de cercetare -

1. Prezentare generalǎ

Aceastǎ cercetare doreşte sǎ demonstreze rolul benefic pe care filosofia îl poate avea în ultimele luni de viaţǎ ale unui bolnav oncologic în stadiu terminal. Deoarece evoluţia bolii determină schimbări la nivelul personalităţii bolnavului oncologic, implicit al gândirii acestuia, cercetarea de faţǎ are ca scop implementarea unor practici filosofice prin care se poata ajunge la creşterea confortului şi chiar a duratei de supravieţuire, prin introducerea în tratamentul subiectului a unor modalităţi şi tehnici de a face faţă cu succes problemelor implicate odatǎ cu aflarea dignosticului.

2. Stadiul cercetǎrii 

În oncologie, diagnosticul înseamna deseori pentru pacient verdictul moarte, verdict care produce reacţii puternice şi care necesită o complexă adaptare. Când li se dezvǎluie diagnosticul, persoanele se confruntă cu diferite niveluri de stres şi cu tulburări emoţionale. Frica de moarte, întreruperea planurilor de viaţă, schimbările apărute faţă de imaginea corpului şi de stima de sine, schimbările produse în rolurile sociale şi în stilul de viaţă, reprezintă aspecte importante în viaţa oricărei persoane cu cancer. 

Principalele probleme ale bolnavului oncologic, apǎrute odatǎ cu  aflarea diagnosticului sunt:

• acceptarea ideii de boală care ii ameninţă viaţa 

• tratamentul, uneori dificil de suportat.

Adaptarea mai înseamnă a face faţă bolii şi tratamentului cu efectele sale secundare, cât şi asumarea vieţii modificate de boală. Această nouă situaţie existenţială este însă un proces lent, deosebit de dificil şi în mod special subiectiv, diferit de la individ la individ. 

In sprijinul acestui argument, Jillian Satin[1], de la Universitatea British Columbia a relevat faptul că rata mortalităţii provocate de cancer este cu până la 25% mai mare în rândul pacienţilor care prezintă simptome depresive şi cu 39% mai mare atunci când depresia este confirmată de medici, indiferent de gravitatea acesteia, potrivit unui studiu publicat în revista Cancer, editată de American Cancer Society.

Cu ajutorul acestui studiu este accentuatǎ importanţa continuării cercetărilor asupra legăturii dintre cancer şi starea mintală a pacientului, iar primele rezultate sugereazǎ faptul ca depresia cauzatǎ de această maladie provoacă o creştere a mortalităţii în rândul bolnavilor oncologici.

Prin urmare, acest studiu demonstrează impactul semnificativ pe care boala îl are asupra pacientului, devenind o preocupare permanentă a acestuia, deoarece cancerul işi pune amprenta asupra întregii sale vieţi.

 
3. Cadrul conceptual
Deoarece este considerat ca în oncologie, s-a ajuns la un potenţial de supravieţuire mai ridicat, se acordă tot mai multă atenţie creşterii calităţii vieţii bolnavului, aceasta presupunând şi ameliorarea stării lui emoţionale. 
Prin urmare, este nevoie sa înţelegem din punct de vedere conceptual legatura dintre practica filosoficǎ şi modul în care filosofia poate influenţa pozitiv starea mintalǎ a unui individ, pentru a demonstra ca asocierea acestora poate asigura creşterea calitǎţii vieţii bolnavului oncologic.
 Vom urmǎri desoperirea de metode cu implicaţie filosoficǎ care sǎ ajute la eliberarea pacientului de anxietate, depresie sau alte trăiri afective care îl împiedică în adaptarea optimală la mediu/şi situaţie şi care îi perturbă comportamentul având efecte negative asupra celor din jur şi afectându-l în cele mai importante domenii ale existenţei: relaţiile interpersonale, activitatea profesională, viaţa sexuală, imaginea şi stima de sine, etc. 

4. Obiectivul proiectului

Provocarea principalǎ a acestui proiect de cercetare este încercarea de a raspunde la urmǎtoarea întrebare:

 Cum reuşeşte un practicant de filosofie sǎ îmbunǎtǎţeascǎ viaţa unui bolnav oncologic în stadiul terminal? 

Rezultatul urmarit:
Prin implicare activǎ în tratament, bolnavul oncologic participa la creşterea speranţei de viaţă şi calitatea vieţii acestuia, deoarece se produce o modificare a simptomelor psihice şi cele fizice, prin îmbunătăţirea imaginii de sine, şi cresterea stimei de sine. Atitudinea pacientului de izolare, de evitare a contactului interpersonal şi a comunicării va începe să fie restructurată prin stabilirea şi menţinerea unui contact permanent, între practicantul de filosofie, psiholog şi bolnav, iniţiat şi dezvoltat pe parcursul desfăşurării tratamentului.

Scopul proiectului de cercetare: Ȋmbunǎtirea calitǎii vietii bolnavului oncologic prin practica filosofica
îl reprezintă înţelegerea comportamentului bolnavului oncologic şi modificarea acestui comportament astfel încât dificultăţile existenţiale ale acestuia să dispară sau cel puţin să se diminueze. Mai mult, se urmareste o echilibrare a personalităţii indivizilor şi o creştere a motivaţiei pentru tratament  a acestora.

Bibliografie:
 
1.                  Annals of Oncology este revista lunarǎ a Societǎţii Europene de Oncologie Medicalǎ, Oxford Journals. http://annonc.oxfordjournals.org/
2.                  Ioana Marin (Omer), Lucrare de doctorat: Comunicarea cu pacienţii cu tulburǎri depresive din secţiile de oncologie, coordonator: prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama Cazacu, Universitatea din Bucureşti.
3.                  Lou Marinoff, Ȋnghite Platon, nu Prozac!, Trad. Florin Lobont, Ed. Trei, Bucureşti, 2010.
4.                  Genoveva Teleki, Depresia în oncologie. Elemente de psihoterapie a drepesiei, PSIMED, Consulting and research. http://www.psimed.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=59&Itemid=43

---

[1] Depression Increases Cancer Mortality Rate - http://www.publicaffairs.ubc.ca/2009/09/14/depression-increases-cancer-mortality-rate/